E 7 dimineata

Pentru cine nu ma cunoaste, ca sa eliminam orice indoiala: nu am apartenenta politica de nici o culoare, nu simpatizez pe nimeni de pe scena politica. Mai degraba as spune ca ii antipatizez in proportii egale, din motive diferite, mai pe toti cei care se numesc “politicieni”. Nu am afaceri cu statul, nu am rude care sa fi profitat vreodata din asta. Singura mea legatura pe care o cunosc cu vreun regim de conducere este ca bunica-miu a fost aviator la viata lui si a lucrat cativa ani ca navigator pe aeronava lui Ceausescu. Pare ca a trait la inaltime, dar pot sa va jur ca a aterizat de mult si acum se cearta pe ceva pensie cu niste oameni care nu il asculta.

Nu sunt mason, sincer nici nu imi e foarte clar exact ce vor masonii, in afara de oricare lucru rau se intampla in mod curent, dupa cum se poate citi pe mai multe bloguri cu subiecte si imagini care graiesc mai mult decat un diagnostic psihiatric. Singura conspiratie din care am facut parte vreodata a fost una desfasurata la varsta de 15 ani cu scopul de a nu afla tata ca fumez. In plus, desi la ea am participat doar eu si soru-mea mai mare, am esuat.

A trebuit sa fac introducerea asta ca sa explic cat de cat ca nu am nici cel mai vag interes sa spun nimic din ce spun, in afara de faptul ca sunt ganduri care imi umbla in cap si trebuie sa le dau drumul de acolo, altfel nu au loc altele noi.

Am fost la Universitate si pe la Unirii pe 15 noaptea. Nu la grosul luptei tembele, ci plimbandu-ma cu cativa prieteni, pasnic si fara zgomot, intre zonele cu incidente. Nu sunt ultras, nu aveam nici macar un fular la mine (chestie pe care am injurat-o toata noaptea, mi-am dat seama ca or fi ultrasii niste dementi, dar macar stiu sa se imbrace pe frig) si nici urma de pietre in maini.

Am venit pentru ca trebuie sa incepem sa tot venim. Nu am venit la scandal, nu am venit platit sau indemnat. Nu protestam impotriva vreunui articol anume din noua Lege a Sanatatii, nici nu tin cu Steaua. Am venit pentru sunt de acord ca uneori trebuie sa te arati in strada pentru ca oamenii care alcatuiesc statul roman sa se gandeasca ca poate gresesc prea des. Nu am avut nici un moment speranta ca daca maine dispare miraculos Basescu, saptamana viitoare apare in locul lui cineva demn, cinstit sau macar priceput la ceva.

Am avut in schimb placerea sa trag adanc pe nas de vreo doua ori niste gaz lacrimogen de aproape, si e bun, nu zic nu, politia intotdeauna are marfa buna. Jandarmii imi urlau peste scuturi: “Pleaca, ba, acasa!” pe tonuri din ce in ce mai suave pe masura ce noaptea inainta. Unde vad o problema e ca inteleg ca fortele de ordine imi pot ordona sa plec de undeva, sa eliberez un perimetru, dar nu cred ca au dreptul sa imi racneasca si unde sa ma duc.

Am fost injurat, imbrancit si amenintat de mai multe ori de testoaste ninja negre din noapte, pana si in timp ce mergeam in tacere pe trotuar cu o sticla de apa de 2 litri in mana. Am vazut cine ne apara si mi-a fost frica sa ma intreb “de cine ne apara?” Nu de alta, dar in noaptea aia, jandarmii ne cam aparau pe noi de noi insine si castigau ei.

“Pai foarte bine ca erau aia  fermi si trebuia sa iti rupa capu in tine, ba puta! ce cacat cautai tu la 11 noaptea pe strada, cand numa golani din aia dementi cu pietre si USLu pizdii masii face scandal?! La munca, ba!!!” comenteaza confortabil din fotoliu, pe d’alde Hotnews.ro sau alte asmenea, un carnat care ragaie a cremvursti. El nu a vazut nimic, dar stie. Si daca nu stie, asta nu inseamna ca nu are opinii. Pe care le spune, te injura de mama si se culca. Si-a facut datoria.

Pe Antene e macel apocaliptic, dar cu un iz monden. Realitatea are reporterite care se isterizeaza usor la petarde si iau interviuri la concurenta cu Cruduta. Sa te uiti? Mai bine dai pe Twitter. Unde toate lumea face glume.

Culmea e ca, desi mediile virtuale de multe ori se situeaza in opozitie cu autoritatile IRL, desi Internetul e foarte des un mod de organizare a rezistentei contra oprimarii unei miscari de masa, in mod ciudat, acum se facea misto de demonstranti. Ba ca sunt hipsteri, ba ca sunt microbisti din topor, ba ca sunt doar babaciuni, ba ca sunt numa huligani tineri, uneori prea banali, alteori excesiv de excentrici. Si culmea e ca erau cam toti, dar au venit pe rand.

Intr-adevar nu a fost o revolutie, a fost rascoala la program. Nu a avut o participare prea mare si nici prea mult farmec eroic. Da, probabil ca nu o sa cada “dictatorul” acum, se poate chiar spune ca am fost martori la primul numar de ski sarcastic din lume. Dar nu asta e ideea.

Cel mai cretin argument impotriva demonstratiilor a fost: “Pai daca-l da jos pe Basescu, vine Ponta sau Antonescu, o incurcam si mai rau/o sa fie la fel, ba!”. Si zic cretin pentru ca tocmai de-asta se demonstreaza in strada cu pietre care cad ca bomboanele nedorite pe o coliva necesara – nu mai exista alte cai de comunicare cu statul. Normal ca nu exista vreun scop clar si pozitiv al manifestatiei, ea oprindu-se la “Jos Basescu!” si neatingand vreodata” Sus Cutarescu!” Tocmai faptul ca nu exista vreo solutie salvatoare din punct de vedere politic este unul din motivele de revolta. Si cui o sa o zici?

Sa zicem ca esti un cetatean roman mediu, normal si cu nimic aparte, visul statisticienilor. Sunt sanse minime sa fii bagat in seama cand chiar ai ceva de zis in relatia cu statul roman, de la secretar de primarie la secretar de guvern. Plangerile se scurg din birouri in anchete de presa, de la televiziune la televiziune, primesc SMS-uri de aprobare din partea publicului cu probleme asemenatoare si apoi dispar nerezolvate, scurgandu-se inapoi in capul plansului. Ai facut scandal, nu te-ai ales cu nimic. Acum voteaza-i pe ceilalti.

Frustrarea asta mocneste, se acumuleaza, se transmite. Ea e amplificata de oficiali de toate rangurile si partidele care, in direct la TV sau in in ziare, duc sarcasmul imbecil pe cele mai inalte cote ale desavarsirii. Presedintele insusi a ajuns un fel de Pacala sadic.

Atunci iesi in strada. Si e perfect normal sa o faci, acolo te auzi cel mai bine.

Dialog social? ONG-uri? Societate civila? Sa fim seriosi, astea sunt bune pe post de ornament de studio sau aranjament floral de burtiera la Jurnalul de la ora 14.00. Stiu ca sunt solutia rationala si echilibrata in comparatie cu lupta de strada, dar cat de rational e sa te tot bizui pe ceva care esueaza in continuu si de-abia salveaza niste caini ai strazii dintr-un singur oras? SMS-urile si telefoanele la TV nu se pun, putinele sondaje electorale cinstite sunt anulate cu mici si bere, avem o criza de comunicare.

Acum daca tot am desfundat un canal, hai sa il mentinem curat si functional. Cred ca ar trebui sa iesim in strada tot mai des, nu neaparat cu nervi mai multi, dar poate mai sustinut, cu mai putina violenta si , cine stie, pancarte mai amuzante. Dar sa tot iesim. De fiecare data cand se fluiera fault, sa aratam cartonasul rosu, oricare ar fi echipele care joaca.

Important e sa o tot facem. Imi pare rau ca s-a ajuns la violenta, dar a asta a fost dezvirginarea, doare un pic. In schimb, daca ne obisnuim sa tot intram si sa iesim din piata centrala a fiecarui oras din tara, ritmic, cu pasiune si fara prezervativ, cred ca o sa ne simtim foarte bine si de-asemenea sa putem spune ca am fost si noi o data macar parte activa in futaiul national.

Iar apoi? Apoi o luam de la capat. Nu de alta, dar daca tot e dimineata si ne-am desteptat, romani, ar trebui sa ne dam si jos din pat, chiar daca stim ca si ziua care urmeaza ar putea sa fie urata.

Hai fara snooze.

12 responses to “E 7 dimineata

  1. parerea mea , monarhia pare a fi solutia de la departare.e singura care , desi tot sub un singur om am fi teoretic vorbind , e singura care ar putea pune un om neutru in functie.articolul f bine scris si ador showurile tale.
    in rest , sunt in sesiune si aman invatatul cum aman cacarea , ca sa-l citez pe costelush dintr-un numar vechi pe care n-o sa-l uit niciodata :))

  2. @Andrei: Tot un singur om ar fi in monarhie cum este sau ar trebui sa fie si acum… PRIMUL MINISTRU, asta daca vorbim de faptul ca el da legile prin institutia pe care o conduce si anume Guvernul, ca de altfel exista si celelalte institutii care IMPREUNA conduc statul si reprezinta populatia, Presedintele , respectiv Monarhul se ocupa cu mentinerea echilibrului intre puterile statului, vegherea asupra respectarii Constitutiei si alte prerogative de mentinerea stabilitatii scenei politice sau a organelor politice, nimic mai mult. Ca el face altceva in prezent, corect, dar si un monarh ar putea face asta la fel de bine…

  3. în sfârşit, cineva care admite că sunt totuşi nişte nuanţe (mereu!). Toată lumea pe feisbuci şi pe la Teve s-a polarizat brusc în două tabere: cei care susţin/au susţinut această mică răzmeriţă, şi au absolutizat-o într-un mod caraghios şi eroic: gen cine iese în stradă e un erou, vrei schimbare/ieşi în stradă, ai coaie/ieşi în stradă. Chiar dacă o mare parte din cei care au ieşit, habar n-aveau pentru ce au ieşit şi împotriva cui şi a ce protestează. Am văzut intr-un filmuleţ un domn cam pe la 40 de ani cu actele în mână care se ruga de un jandarm să-i dea amendă. Lângă el mai erau doi domni cam de aceeaşi vârstă care bolboroseau sibilinic că sistemul, că pe vremea lui Ceauseşcu, adică oamenii erau în filmul lor, orice le-ai fi spus. De ce naiba te-ai ruga să primeşti o amendă?Ca apoi să pozezi în revoluţionar coios?De cealaltă parte, erau cei care încă mai cred că lucrurile se pot rezolva mereu diplomatic. Ei nu ar ieşi oricum niciodată în stradă, oricât de justificate ar fi motivele, pentru că ori o duc suficient de bine şi nu au motive de îngrijorare, ori nu le pasă. Dar, analizând limpede, e clar că ambele tabere făceau <>, ignorând realitatea de fapt. Pentru că n-a fost de fapt nici măcar o tentativă de revoluţie, ar fi nevoie de mult mai mult pentru aşa ceva. Toată ieşirea în stradă, susţinerea faţa de Raed Arafat, care ar fi fost umilit la Tv de Basescu(de parcă asta ar fi cea mai mare gafă şi n-a mai rezistat poporu!), a fost în mare parte premeditată. După care mulţi alţii au prins curaj şi au strigat şi ei Jos Basescu, fără să aibă habar de ce. Deşi motivele ar fi multe, fără îndoială. De aici şi comedia: jandarmii care apărau ce?(se retrăgeau atât de solemni ca într-un mare război!)protestatarii care atacau cu pietre ce?în tot timpul, Basescu era la un şpriţ prin Braşov sau aiurea, probabil fără nicio grijă că circul n-o să mai dureze mult şi lucrurile vor reveni la normal.
    Deci, să ieşim în stradă, sunt de acord, dar nu aşa.

  4. făceau <>..*

  5. politică

  6. <>

    …Seamana mai mult cu o promenada nu cu un protest.

  7. Mda.. intre <> mai era ceva…

    Ideea era ca mi se pare ca indemni la un fel de promenada. Iei pancarda amuzanta si iesi la un protest pasnic. Regulat.

    Imi pare rau, insa nu cred ca functioneaza.

  8. Nu, eu nu zic să ieşim regulat ca nişte vite placide cu pancarte amuzante, şi eventual să cântăm Joy to the world cu jandarmii. Asta ai înţeles tu? Dar să aibă un sens ieşitul ăsta, de preferat să fie şi un lider acolo în primele rânduri. De exemplu:un megafon, Cedry2k. În spatele lui, alţi oameni cu pancarte. În spatele lor, alţi oameni. Violenţa nu e scoasă din discuţie, dar să aibă o justificare. Also, vrei să arăţi că într-adevar contezi?Nu vota, dacă chiar nu ai ce. Dacă vrei să trimiți un mesaj. Și mulți chiar nu cred în persoana pe care o votează, dar votează pentru că au auzit că ”votul lor contează(șic!)”, pentru că așa se face în democrație, etc.

  9. Nu vota? Mergi frate la urne, intra in cabina si deseneaza-le o p#la pe buletin. Sau da-le o dedicatie. Sau pune un cap de mort sau un X mare pe el. Sau pune stampila pe toti. Numai sa faci asta. Daca stai in casa, daca lasi buletinul alb… nu-i bine. Eu mi-am facut deja poezia, hai cu alegerile!

  10. Toate ca toate dar… fara snooze? Imposibil.

  11. Asa este!
    Sa iesim, sa-i scuturam, sa le atragem atentia de fiecare data cand este nevoie!
    Fara iesit in strada democratia se transforma in REPREZENTOCRATIE, adica puterea este complet in mainile celor pe care ii alegi o data la 4-5 ani. Iar la alegeri nu ai de unde sa alegi decat din meniul fix pe care il stabileste clasa politica – ceea ce este un pic restrictiv.

  12. acum hai sa-i futem noi pe ei.sa simta cateva mii de puli in cur

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s