Si limitele au limitele lor

Unul din ultimele comment-uri la unul din clipurile de pe Youtube, o fata de 20 de ani zice asa:

“original? nu. seinfeld wannabe. educat? nu. educatie inseamna sa stii diferenta dintre comedie si bataie de joc. talentat? nu. si un vagabond din spatele blocului e in stare sa jigneasca. arta? in nici un caz. arta are limite, astia nu au. “

Sunt mai multe parti delicioase aici.

In primul rand, treaba cu Seinfeld. Exact in ce mod ma aseman cu Seinfeld cand el are un stil total diferit, o cu totul alta abordare, alte subiecte si asa mai departe? Exact ce dintr-un clip in care vorbesc de Hrusca si de tigani ar putea duce un om cu gandul la Seinfeld? Nimic. Dar e usor de ajuns la concluzia asta, daca ai in cap o cutie de viteze cu doar o jumatate de treapta. Doar de Seinfeld stii, vrei sa ma jignesti, ergo zici ca il incerc sa il imit pe Seinfeld. Vedeti, e usor! Hai cu totii acum: “Tu ce te crezi ma, vreun Seinfeld?” Bravo, copii! Auzi povesti, cica au nevoi speciale! N-au nici pe naiba, ia uite ce frumos recita in cor!

Mai departe, ca nu sunt educat si talentat, aici are dreptul la parerea ei… desi educatie ar mai putea sa insemne si scoli facute, carti citite, cadru de referinte culturale, ma rog, o groaza de lucruri. Daca ea criteriul asta l-a ales insa, plecam fruntea si acceptam.

Partea cu arta de la sfarsit insa, asta m-a facut sa izbucnesc in ras. Ca nu facem noi arta, cu asta ma impac foarte usor, nu asta ne e scopul sau criteriul dupa care ne judecam. Nu facem arta, facem ce ne place. Dar trebuie sa recunoasteti ca “Arta are limite” e un citat magistral, si numai pentru ca are nevoie de atat putin pentru a exprima atat de mult. Atat de mult acefalism.

Rar au putut 3 cuvinte sa descrie o mai mare cantitate de simplitate mentala. Pentru tanara domnita arta are limite, muzica trebuie sa sune frumos la ureche, ce e zdranganeala asta, tablourile sa aiba culori dragute, de ce injura astia la teatru, nu mi-a placut cartea aia ca mor prea multi. Arta e ca nevasta lui Columbeanu, trebuie sa arate frumos, sa stea cuminte si sa iti toarne opere artistice in mod regulat.

Arta se defineste in functie de cat de multa respecta sensibilitatile publicului, de cat de mult se fereste sa treaca de vreo bariera, sa modifice ceva, sa jigneasca, doamne fereste, pe cineva. Arta e ce te mangaie usor pe crestet si te inveleste noaptea ca sa dormi bine. E ceva bine crescut, care vorbeste frumos, nu scuipa pe strada si da locul la batranele in autobuz. Arta e Paulo Coehlo, nu Chuck Palahniuk. Sabin Balasa, nu Jackson Pollock. HI-Q, nu Balanescu Quartet.

Domnisoara stie ceva si stie bine: Arta are 7 ani de acasa. Si  se pare ca traieste in garsoniere mici in minti inca si mai mici.

Plagiator netalentat si lipsit de educatie, primesc. Sa nu ma faca insa cineva artist, ca-l sfasii!

3 responses to “Si limitele au limitele lor

  1. Artistule!
    (am simtit nevoia sa consum acest strigat ca restul comment-urilor sa se focuseze pe altceva)

    Iar acum ma lupt cu Haunted-ul lui Palahniuk si nu ma decid daca e buna sau e buna ocazional. Vedem la sfarsit…

  2. Degeaba The Hutt

    http://www.xs4all.nl/~exadega/koons/madeinheaven.html

    adica vorba aia

    sa-ti bagi pula-n limita ei de arta.

  3. da.. pai, ce sa zic..🙂

    si io care tot ziceam o vorba:
    “arta nu are limite, numai oamenii au”

    cat de in greseala am putut sa fiu..off

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s