BloguLuTeo

Haiduc hibrid de Larry Flint cu Grigore Pintea

November 8, 2009 · 3 Comments

Am ascultat melodia asta live la lansarea lui Carbon si a fost… excelent.

Deci bagati o ureche aici. E un pic violent, un pic ciudat si per total delicios, e Silent Strike cu Deliric1:

→ 3 CommentsCategories: Diverse · Propuneri

Linia fierbinte

November 6, 2009 · 4 Comments

Am dat drumu la numarul de telefon pentru rezervari in Club 99 – 0733.500.301 e in aer si va asteapta.

Inca o data, programul e urmatorul:

Vineri, 13, stand up comedy cu Vio, Costel si Teo, de la ora 20.00 si de la ora 23.00,

Sambata, 14, stand up comedy cu Vio, Costel si Teo, tot de la ora 20.00 si de la ora 23.00,

Marti, 17, open mic night, adica seara amatorilor sau proaspetilor profesionisti – oricine poate sa urce, de la ora 21.00,

Miercuri, 18, “Zis si facut!”, show de improvizatie cu Vio, Costel, Suzi si Micutu’, eu ca MC, de la ora 21.00.

Dupa care in fiecare saptamana la fel, si pe langa asta vom incepe si showurile cu celelalte trupe joia si duminica.

→ 4 CommentsCategories: Promo/SelfPromo · Propuneri · Stand-up comedy · improvizatie

Un vechi blestem chinez zice…

November 6, 2009 · Leave a Comment

“Fie sa traiesti in vremuri interesante!”

Sincer acum, ce poate fi mai interesant decat o tara unde un familist convins, curatel, ras, tuns si frezat ca Madalin prezinta voma porcina de “Acces Direct” si in acelasi timp un baietas bagabont crescut in mizerie de betoane ca Puya se vede nevoit sa militeze pentru normalitate?

Si nu zic asta doar pentru ca apar pe albumul omului… nici macar nu stiu ce a ales sa taie din show-ul pe care l-a inregistrat si ce a ramas pe bucatile alea doua, deci o sa cumpar ziarul o data cu Rozeta Sportului si o sa am, probabil, o surpriza :D

→ Leave a CommentCategories: Ganduri razlete · Umor involuntar

Si din nou la inceput de drum

November 5, 2009 · 6 Comments

Ar trebui sa zic multumesc din inima tuturor oraselor pe unde am trecut si mai ales celor prin care am lasat urme. Ar trebui sa zic multumesc Sibiului pentru ca a luat Kapitalul in piept, ar trebui sa zic multam fain, Brasov, pentru ca ati facut show de stand up din ceea ce promitea sa fie o nunta mare, sa zic multam Iasului, care nu numai ca a umplut de doua ori Dublin Pub, dar ne-a mai oferit si cel mai misto interviu pe care l-am trait vreodata eu si Costel, la Radio Buna Ziua Iasi.

Ar mai trebui sa va anunt ca ne vedem pe 8 la Constanta, la Phoenix.

Dar nu pot sa nu va zic intai altceva:

Ne deschidem club.

13569_101052133252702_100000437485849_27561_3149568_n

The Comedy Club

Dupa niste ani de zile in care am stat in puf la Cafe Deko, am luat viata in piept si ne-am deschis un club de stand up comedy care va fi The Comedy Club.

Se numeste Club 99, e in Piata Spania, pe Bulevardul Dacia, la numarul 99, de unde si explozia de creativitate din nume :D

Lansarea este joi, pe 12 noiembrie, si primele showuri de stand up cu noi trei vor fi vineri, 13, de la 20.00 si de la 23.00, si apoi sambata, 14, tot de la 20.00 si tot de la 23.00. Marti, pe 17, avem seara de open mic, adica seara amatorilor unde oricine poate sa urce si sa glumeste. Miercurea, deci pe 18, avem “Zis si Facut!”, show-ul de improvizatie facut pe loc cu Suzi si Micutu’. Numarul pentru rezervari este 0733.500.301, dar nu stiu daca va raspunde cineva la el in urmatoarele zile, probabil ca va functiona de luni incolo. Daca vreti sa ne imprietenim si sa aflati programul pe viitor si alte cele, iaca aici pagina de Facebook.

Pe 12 am pus la cale un fel de showcase, adica am invitat pe toata lumea care face stand up prin Bucuresti la nivel cat de cat profesional si care nu avea alti oameni de distrat prin alte orase la momentul ala. Asta inseamna ca vor urca pe scena, pe langa noi trei, urmatorii: Micutu’, Catalin Iliescu, Natanticu, Aristocratii de Toma, Sergiu si Radu, si, de ce nu, Bordea. Lansarea e pe baza de invitatie, ceea ce inseamna ca daca nu sunteti o femeie extraordinar de frumoasa care ne-a batut la cap cu portjartierul in ultima vreme ca isi doreste enorm sa vina, un prieten foarte bun din copilarie despre care crezusem timp de cativa ani ca a murit sau o prietena din copilarie care de cand n-a mai murit s-a transformat intr-o femeie frumoasa care loveste ritmic cu protjartierul… asta e, dupa cum ziceam, vineri si sambata avem showuri toti trei, adica Vio, Costel si cu mine.

In plus, ne dorim foarte mult sa aducem mai toti oamenii care se ocupa cu stand up in tara si de care nu stim inca. Pana acum stim de si am extins deja invitatii pentru Brigada 2/3 din Timisoara, Comedica si Esua din Cluj. Daca mai sunt oameni care fac asta de ceva timp si nu am auzit de ei, ne-am bucura sa ne cunoastem. Pana atunci insa, Aristocratii, Jokers, Dan Badea, Showtime, Bordea sau Micutu’ vor fi rand pe rand pe la noi, chiar daca nu toti au putut sa ajunga pe 12.

Ideea de la care am pornit cand am facut clubul asta a fost ca noi vom face showuri doar acolo, dar nu vom face doar noi showuri acolo. Ne dorim un loc deschis pentru toata lumea, care sa ajute scena de stand up sa se dezvolte si din cauza asta am repornit si serile de open mic, care sunt ca un fel de laborator in care se distileaza oameni care chiar isi doresc sa faca stand up. Deci ne-am apucat de facut palinca :)

→ 6 CommentsCategories: Diverse · Egoism pur · Promo/SelfPromo · Propuneri · Stand-up comedy · Vazand viata · improvizatie

La juma’ de drum

October 24, 2009 · 18 Comments

Au trecut vreo 7 orase si mai avem 6. Au fost Resita, Arad, Lugoj, Targu-Mures, Bistrita, Baia-Mare si Alba-Iulia. Urmeaza restul. Tot ce pot sa zic pana acum e ca a fost mai bine decat credeam. Resita a dovedit Rock Cafe-ul si am vazut chiar pantaloni largi si sepci cu cozorocul drept in locuri pana atunci probabil populate doar de piele impletosata, degraba gustatoare de riff metalic. Aradul a facut in Flex prezenta de spirit si am avut pentru prima oara in viata, in public, o Doamna Profesoara cu trei sferturi de promotie in jur, toti clasa a 11-a, toti in film cu tanti de informatica. Frumos.

Lugojul a fost dusul rece de dupa o laba data cu amor in priviri. Ploua, era luni si discoteca era decorata intr-un stil al anilor ‘90 pe care pana si anii ‘90 s-ar fi pisat. Totusi, nu putem sa ne suparam pe mana de vreo 80 de oameni care au aparut si care au infruntat conditiile meteorologice si de spirit general deprimat ca sa ajunga la discoteca doar pentru a se uita la noi cum vorbim cacaturi in microfon.Ati fost putini, da’ buni, deci multam Lugoj, oriunde ai fi.

Plecam inspre Targu-Mures, cu spaima in suflet ca ne apropiem de taramurile unde se stie din legende urbane ca daca ceri in limba romana o paine la magazin, nici macar o paine nu-ti da, ma, in tara ta si nici macar daca ceri o paine in graiul stramosesc nu-ti zice altceva decat nem tudom. Cand colo, balti enorme de limba romana, unguri care dau de baut, fast-food cu salata greceasca la 3 dimineata, baut prea mult cu ziaristele fotografe… deci totul normal. Targu-Mures, eshtey okhey.

Pana sa ne dezmeticim, iaca Bistrita. Cafenea pe stilul fancy, matase, culori si rafinament, totul la niste preturi de cantina studenteasca underground, mai ieftin chiar, vorbim aici de 3 lei espresso-ul. Stam intr-un colt, cu o lumina pe fata care da rusini oricarui serial TV cu vampiri, tousi totul merge ca uns, desi langa bar sunt niste baieti care au vazut si show-ul din primavara de la Cluj si deci gasesc de cuvinta sa aplaude la momente nepotrivite – si asta nu pentru ca stiau glumele, ci doar pentru ca orice rabufnire de aplauze la momentul nepotrivit poate sa strice momentul… intrebati doar orice fata care face video-chat cat de mult i-a placut momentul in care familia i-a facut o surpriza de ziua ei fix cand ea a acceptat primii bani de la un scatofil.

Cat ai zice niste ore de condus, iaca Baia-Mare din nou. Nu zic nimic de public (excelent de altfel), nu mai pun la socoteala ca pe langa buni, ati fost si multi (vreo 300), zic doar ca daca va aduceti aminte ca data trecuta va ziceam ca la Baia Mare am fost dusi undeva, intr-o curte de uzina, doar ca sa fumam? E, de data asta am ajuns din nou in curtea aia… ghici de ce? Am ars, am ras, am dansat, doar ca de data asta am avut si un gay cu noi, care a dovedit inca o data ca daca nu vrei sa fii judecat pentru orientarea ta sexuala, ar fi bine sa nu te definesti doar prin ea. In rest, Praise Jah Rastafari, Fabrica se stie ea.

Alba Iulia, sau cum e ea cunoscuta prin fiul ei de seama, Alba Iulia Vantur, a provocat o unda de surpriza prea placuta… Iar vreo 300 de oameni, din care multi dispusi sa stea in spatele unui stalp diavolesc de mare si rotund sau in picioare pe scari doar ca sa deguste din nou cacatul mancat de noi la microfon despre religie, Moldova, parinti, Stefan cel Mare sau ‘mortii ma-tii’. Atmosfera urbana, fum prea mult si aplauze multe la 50 de metri de locul unde Mihai Viteazul a fost vazut pe vremea cand Mihai Viteazul inca se mai vedea.

Urmeaza Deva, localul e Ceapa Rosie, unde se pare ca trebuie sa aducem noi ciorba de fasole, afumatura, precum si painea :D

Sa ne imbatam sanatosi pe unde ne prindem,

Teo

P.S.: Nu numai ca e primul post pe care il semnez, dar e si primul la care am un P.S.

P.P.S.: Asta desi un PS nu are nici un rost decat sa dea impresia ca esti cretin si uiti repede ce vroiai sa zici de fapt.

P.P.P.S: Si totusi, de acum poti sa pui cate un P in plus ori de cate ori vrei sa lungesti mesajul.

P.P.P.P.S.: Vezi?

P.P.P.P.P.S.: Gata.

P.P.P.P.P.P.S: Ma opresc, desi puteam sa lungesc faza asta mai mult decat centimetrii in plus adusi prin operatie la penisul lui Fizz.

P.P.P.P.P.P.P.S: Adica sa adaug mai nimic la ceva care din start era prost.

→ 18 CommentsCategories: Egoism pur · Promo/SelfPromo · Stand-up comedy

Ce-a fost si ce va fi

October 13, 2009 · 63 Comments

Si am fost la Iasi, din nou, la aniversarea Centrului Comercial Carre- Felicia. Ciudat show, de obicei ne ferim ca dracu’ de spatii de genul mall, food court si alte cele, dar de data asta am avut o ditamai surpriza. Nu numai ca s-au adunat foarte multi oameni, undeva la 6-700, dar se pare ca multi dintre ei stiau si la ce si de ce au venit. Deci a iesit bine, chiar mult mai bine decat speram. Felicia sa traiasca :D O evaluare scurta si multe poze de acolo se gasesc aici. Si Acsel sa traiasca.

Dupa show am plecat in clubul de (asa mi s-a spus) marete fite Skin, care tocmai se redeschidea. Acolo am dat de un bodyguard la usa care, nevrand sa strice imaginea proasta pe care colegii lui de bransa au muncit ani de zile sa si-o creeze, l-a poftit pe Costel sa mediteze asupra alegerilor lui in materie de garderoba cu mieroasa replica: “Ba, aici e club. Tu asa vii in club, ba?”. Cauza incretirii pe creier a finutului strajer era o vesta cu fermoar pe care Costel o avea peste tricou, vesta care are o caracteristica evidenta oricui are doi ochi in fata si nu e bodyguard: se poate scoate. Deci Costel a scos vesta, moment in care paznicul de noapte s-a frecat la ochi uluit, necrazandu-si ochilor de transformarea ca prin magie pe care a suferit-o micul meu coleg moldovean – de nicaieri, nu mai avea vesta si putea sa intre in club. Am tras concluzia logica cum ca Skin a fost atacat sezonul trecut de o gasca de veste camuflata ca vestimentatie a clientilor si de atunci portarii au ramas cu sechele. Fie. Duca-se.

A doua zi, Costel a avut show in Dublin. Lume multa, oameni pusi pe baut si pe ras, Iasi, na! A fost bine.

Ce-o sa fie in continuare o sa fie si mai bine, ca se intampla mai rar. Anume, plecam in turneu prin nord vestul tarii si e cel mai mai lung de pana acum – 14 orase. Incepem joi cu Timisoara, Stand up in the city la Irish Time, iar apoi o luam la picior cam asa:

AFIS GENERAL micSa ne vedem cu bine pe-acolo. De-abia astept sa repetam miscarea din primavara: mai un Jager, mai o gluma, o atentie, o poza, mai un film rupt in miez de noapte… va rog, ca nu mai e mult pana atunci, bagati shoturile la rece si dati fustele la scurtat! :D

→ 63 CommentsCategories: Caterinca · Diverse · Promo/SelfPromo · Stand-up comedy · Umor involuntar · Vazand viata

Pentru fumatori

October 6, 2009 · 19 Comments

Si acum vorbesc de cei care apreciaza mai degraba Jamaica decat Kentucky sau Virginia.

E bine. Ne miscam in directia buna, normala, pasnica a lucrurilor. Oamenii fumeaza trainic, in limitele bunului simt, mai peste tot, in Bucuresti asta inseamnand mai peste tot ai loc sa dai din degete ca sa aprinzi o bricheta. E ok. Suntem bine. In afara cazului unui oras din nord-vestul tarii unde a trebuit sa ne anturam cu niste oameni cu care vroiam sa fumam si deci am mers la marginea orasului intr-o fabrica unde era o cladire unde puteam sa rulam, conditiile nu sunt chiar rele.

Culmea, an electoral fiind, nu a mai fost panica obisnuita printre dealeri si au disparut campaniile de imagine ale Politiei care de obicei, cam cu 6 luni inainte de alegeri, incepea sa aresteze pusti la Sighisoara cu un joint in rucsac, cum s-a intamplat acum vreo cativa ani. Asta ca sa nu mai vorbim de neobrazarea procurorilor care incadreaza la trafic de droguri datul mai departe al jointului – sau nu stiati ca asa se procedeaza in cazurile unde se dau exemple?

Ma rog, pe fondul faptului ca brusc Politia s-a pomenit pe cap cu infractorii marunti sau maricei care au fost rapusi de dorul de casa in urma crizei din Spania sau Italia, si luand in considerare ca politicienii au fost mult prea preocupati sa se sodomizeze brutal prin santuri mass-media ca sa mai toceasca nesfarsita placa cu moralitatea, familia si valorile nationale pe la TV, am stat chill.

Racoare

Racoare

Totusi, asta nu inseamna ca nu exista o eticheta ;)

Ca urmare va rog sa intelegeti macar urmatoarele cateva reguli ce tin doar de bune maniere:

Nu oricine fumeaza orice, oriunde si oricand. Ce vreau sa zic e ca am depasit vremurile de acum 10 ani cand iarba era chiar o raritate, scumpa, un efort la care se inhamau patru oameni pentru un gram de tocatura jenanta. Acum se gaseste mai peste tot, iar acolo unde se gaseste chiar peste tot poti sa ai pana si suprize placute legate de calitate. Ceea ce inseamna ca daca vine cineva la mine dupa un show si insista grav sa mergem undeva sa fumam, mai probabil e sa incerc sa scap de acolo decat sa raman blocat cu o privire care spune: “Sa Mori Tu Ca Ai Facut Rost?”

Vrei sa spui ca aia e... IARBA?!

"Vrei sa spui ca aia e... IARBA?!"

Nu fiti dubiosi. Doar pentru ca destui oameni o fac ca sa ne dea un damf de apartenenta la un grup, asta nu inseamna ca brusc orice merge. E inca ilegal. Gheorghe a patit-o urat si absolut degeaba, si, daca se intampla cumva sa credeti ca a trecut prea mult timp de atunci, aflati ca va inselati amarnic. Institutiile statului, oricat de flasce ar privi in general consumul de droguri usoare, au oricand la indemana Viagra Codului Penal care sta, naucitor, la panda pentru a provoca in organul legii niste erectii demne de o industrie porno romaneasca mai bine pusa la punct. Concluzia e ca doar daca inspirati incredere faceti oamenii sa inspire. Si asta chiar nu e cazul atunci cand, de exemplu, la Timisoara, anul asta, un baiat vroia sa ma faca sa fumez crack explicandu-mi ca e hasis transparent. In cazurile astea fac un sindrom opus lui Michael Jackson si zic: U crazy, nigga?!

"Cum adica caca transparent, frate?"

Nu inseamna nu. E la fel ca si cu femeile: ‘nu’ inseamna ‘poate’ doar pana in momentul in care ea tipa si tu i-ai smuls chilotii. La fel si aici – doar pentru ca am sansa sa ma exprim cat de cat public despre niste lucruri pe care le traiti si voi, asta nu inseamna ca brusc am ajuns vreun Ganja Guru. Uneori chiar nu am chef, nu imi pica bine sau am deja plinul facut. Nu insista. Nu o lua ca pe o jignire. Daca ai veni la mine dupa show si mi-ai oferi o bere, iar eu ti-as arata ranjind o sticla de Jack de un litru doar pe sfert goala, ai mai insista? Nu, cel mai probabil mi-ai cere din ea. Apropo de asta,

nu cere. Daca ai sa oferi, super! Dar niciodata nu cere. Vezi tu, oricum am da-o, consumul e una, traficul e alta. Vezi tu, daca te uiti mai atent, sunt mai mari sansele ca tu sa imi intinzi o capcana cand imi ceri decat ca eu sa iti intind tie una cand iti ofer. Chiar crezi ca sunt sifon? Asta ar insemna ca Jugaru sa conduca Anti-Drogul si cred ca toti stim cat de bune sunt glumele de care se tine el. Una peste alta, doar pentru ca stiu cu ce se mananca nu inseamna ca am la mine iarba tot timpul, ca am mai multa decat imi trebuie mie sau ca am destul cat sa iti mai dau si tie – un necunoscut care nu stie ca ‘Nu inseamna nu’ si care o arde dubios de obsedat de o chestie care pana la urma nu e atat de importanta in viata unui om sanatos la cap si cu viata pe sine.

Ce trebuie sa intelegeti pana la urma e ca legalizarea e doar un vis, si nici nu stiu sigur daca e unul urat sau unul frumos. S-a putea sa nu apucam vremea in care iarba e macar decriminalizata. Insa tot ce trebuie sa se intample ca sa o ardem toti asa cum ne dorim e acceptul tacit al organelor si al unui procent semnificativ din majoritatea pana la urma nefumatoare. Iar pentru asta trebuie sa o ardem toti cat putem de normal, pasnic si pozitiv, exact asa cum ne si simtim ;)

Retineti ca nu mai e un act de bravura si oamenii incep incet-incet sa isi dea seama cat de lipsita de consecinte grave si imediate e activitatea asta – asa ca ea isi pierde incet-incet din glam si provocare. Deci nu pot decat sa sper ca tot mai multi o sa o faca, in mod responsabil si cu grija pentru siguranta lor si a celorlalti din jur, ca pe un gest la fel de banal cu a comanda o sticla de vin de la bar. Dar doar atat.

Fara show-off. Fara mandrie. Doar pentru ca asta vrem sa facem acum.

Zamolxe sa va binecuvanteze. Sau Jah Bless, cum zic ei.

→ 19 CommentsCategories: Diverse · Ganduri razlete · Pareri · Propuneri · Vazand viata

Adauga articol nou

October 4, 2009 · 15 Comments

Sub egida “Destept si porcos ca un sextape cu Einstein”, ma intorc din nou catre blog la fel de rapid ca floarea soarelui dupa o punga de seminte in care i s-a parut ca vede parte dintr-un bunic.

Au fost niste show-uri minunate in perioada asta in care nu am mai scris pe aici… La Timisoara am avut doua zile de show pe care le-am desfacut luandu-le de glezne ca sa ajung in miezul unui oras care imi place din ce in ce mai mult. Rauri de Jager, lanuri de verde, A8-uri ale unor mafioti juniori, prieteni vechi, prieteni noi si un drum catre hotel la 4 dimineata cu un om beat mort la volanul unei masini pregatite pentru etape de off road cu snorkel si troliu. Timisoara – orasul care imbratisaza Be(n)ga. Ne vedem din nou pe 15 octombrie, de data asta cu toti trei la aparat, in Club Irish Time (fost Le Dome) cu numar de rezervari 0723981823.

A urmat o sedere de vreo 5 zile la Amsterdam, unde m-am simtit ca un copil care a crescut fiind pasionat grav de Lego, dar avand doar un omulet galben banal lipit de o insula mica cu un palmier in mijloc, si care apoi e teleportat la Legoland cu un VIP Pass si id-ul de messenger al lui Aladin. Imediat dupa ce am pierdut (firesc si previzibil oarecum) avionul de intoarcere si am dormit in gara de langa aerportul din Schipol o noapte intreaga, timp in care am citit, m-am pomenit dus in inima Moldovei, la Iasi. Am gasit la Cafepedia din Moldova Mall un loc extrem de cald si surprinzator de potrivit cu ce inseamna atmosfera unui club de stand-up ca la Cartea Cartilor. Loc mic, scena aproape, rosu pe pereti, lumina difuza. Public foarte misto, responsive, challenging si alte dude fara echivalent in romana. Superb, mai vreau.

Ceea ce o sa se si intampla de altfel, pentru ca pe 10 octombrie am un show impreuna cu Costel in food courtu’ de la Iulius Mall Mall Felicia – Carrefour. Dupa care si Costel o sa mai vrea, ceea ce o sa se si intample de altfel, pentru ca el are de unul singur show a doua zi in Dublin Pub. Daca vreti numarul de rezervari, ziceti in commenturi ca acum nu stiu sigur care e. Sau o sa comenteze Narcisa, care nu e managerul nostru exclusiv, dar voi n-ati avea cum sa va dati seama de asta, pentru ca pur si simplu stie prea multe.

Dupa ce mai rulam fin un show la Daimon, in Bucuresti, pe 8 octombrie, plecam cam pe 15 octombrie ca maracinele purtat de basina indiferenta a unei vaci Milka intr-un turneu de vreo 14 orase in Banat, Ardeal, Crisana, dar din pacate nu si Tara Oasului. Datele urmeaza sa vina in urmatoarele zile, poate chiar un afis, sau doamne fereste, niste numere de telefon pentru rezervari. Om updata si om vedea.

Pana atunci, va las cu trei clipuri nascocite de noi in devalmasie cu baietii de la Sector7, unul dintre ele ratand la distanta egala cu tatele Cosminei Pasarin sa castige Grand Spooful de la Adfel de anul asta, altul care arata mult mai bine in capul nostru decat cum a iesit pe banda magnetica de YouTube, precum si, in premiera judeteana, primul clip executat integral dupa o idee de-a lui Costel, torturata, gresita si filmata de noi restul. Deci iaca:

Campania de constientizare publica a pericolului ce pandeste in ziua de azi mai mult la PET decat la robinet, finantata de P.arintii U.niti in L.upta cu A.pa

Cand Las-o, ba, ca merge asa! isi da un cap in plex cu Unde-i legea gravitatiei, nu-i tocmeala

Daca apar manifestari neplacute, dati-va seama de relativitatea conceptului de “neplacut” si de insemnatatea legala a unui disclaimer care e atat de precis.

Toate clipurile facut in gramada organizata de noi trei si Sector7 se gasesc aici.

→ 15 CommentsCategories: Caterinca · Diverse · Promo/SelfPromo · Propuneri · Stand-up comedy

Pe cai, osteni! Si cine n-are cai, pe maine!

September 14, 2009 · 35 Comments

Banc prost, da’ bun.

Am intrat dupa o luna doar ca sa zic unde ne vedem, daca e sa ne vedem:

Azi, pe 14, la Craiova. Toata trupa, ca de obicei in Cafe Play, la ora 21-22… pret bilet 15 lei.

Marti,  15 septembrie, la Timisoara, Porto Arte, show doar cu eu de unu singur, numar pentru rezervari: 0728 89 33 31. Din cate stiu, biletul e 20 de lei. Miercuri, 16 septembrie, tot la Timisoara, tot la fel, acelasi bilet, poate alt show. Sa vedem cat uit de pe o zi pe alta. [Smiley incurajator gen a fost gluma]

Joi, Bucuresti, 17 septembrie, tot la Daimon, tot langa piscina, tot toti. Rezervari la 0726.688.658.

Vineri, 18 septembrie, tot Bucuresti, acum undeva in Pipera, pierduti in taramul basinilor ca o coaja de cartof de la KFC cand paraseste clientul, la Jubile Ballroom, in Sos. Pipera, nr. 50. Revin cu numarul de telefon, desi daca aveti bani sa mergeti acolo probabil puteti sa angajati pe cineva sa va citeasca articolul in care va sfatuiam sa angajati pe cineva sa va gaseasca numarul de telefon de acolo.

Sambata , 19 septembrie, plecam la drum de seara, Galati, in Casa de Cultura a Sindickatelor, la subsol, stiti barul care era acolo,doar ca acum e alt bar acolo si nu stiu eu cum se cheama. Revin ca herpesu’ cu datele de contact. Acolo se intampla “Zis si facut!”. Show de improvizatie cu noi, adica Vio, Costel, Suzi si Micutu ca echipa de voie buna, povesti, glume si cantece, plus eu ca moderator. Nu e stand up comedy, e mai mult decat atat, poti sa iti aduci si bunica! Curat si cantat, show-ul la varsta a treia prinde garantat!

Duminica revenim la malul Marii Negre ca val(ium)ul dependent de tarm, tot in Phoenix, tot contra 25 de lei biletul si in aceeasi zi de duminica, 20 septembrie. Numarul pentru rezervari nu il am acum, dar daca nu ai fost pana acum acolo, chiar nu stii pe nimeni care sa fi fost? [Smiley si mai incurajator, gen stii sigur ca poti sa te descurci] Network, people network!

In mod mai mult decat ciudat, Galatiul ne cheama la el de parca am fi un cantec de la Andre. Deci marti, pe 22 septembrie, suntem din nou la clubul misterios de la Casa de cultura, doar ca de data asta cu show-ul de stand up comedy in care presteaza Vio, Costel si cu mine. Acelasi show, poate chiar alte glume!

→ 35 CommentsCategories: Egoism pur · Promo/SelfPromo · Stand-up comedy · improvizatie

Deci se poate

August 19, 2009 · 37 Comments

Zilele trecute a aparut in suplimentul de timp liber de la Romania Libera un articol despre scena de stand up comedy romaneasca. Cu titlul de “Stand up comedy, made in Romania”, articolul e unul dintre cele mai echilibrate si cuprinzatoare prezentari ale scenei de stand up din Bucuresti, singura scapare fiind inevitabila referinta la Seinfeld de la inceput. Iaca inceputul:

“Seinfeld”, un serial difuzat la sfarsitul anilor ’90, aduce in fata romanilor un fenomen necunoscut lor. La noi, fenomenul de stand-up comedy a inceput sa prinda contur dupa 2003. Cei care au urcat pe scena, nu numai ca au trebuit sa familiarizeze mii de oameni cu fenomenul, dar au avut de luptat si cu mentalitatea romanilor, incercand sa ramana in zona stand-up comedy si a umorului inteligent.

In 2009, avem mai multe trupe, avem public avizat, site-uri de specialitate, spectacole constante in tara, inregistrari pe net si emisiuni televizate. Ce e bine si/sau ce este rau? Am stat de vorba cu membrii trupei Deko, Showtime, Aristocratii, Jokers, Cealalta si Dan Badea despre evolutia spectacolelor, importanta Internetului, promovare, public si emisiuni tv.

Pentru tot articolul, click aici. Iar daca vreti sa vedeti scan cu tot cu poze, Aristocratii au tehnologia necesara, ca intotdeauna :D

In rest, multam fain tuturor celor care au fost la show in Vama Veche, stiu ca nu au fost cele mai stralucite conditii (avand in vedere ca nu am avut lumini de scena), dar publicul de vama are o energie aparte. cauza pentru care ne vedem din nou in Club Control sambata asta. Dupa care, ca sa ne dam seama ce glam am pierdut stand prin stuf, duminica avem show la Bellagio in Mamaia.

Daca v-ati prajit destul la mare, sau poate v-ati ars de la soare, prin Bucuresti ne vedem joi, la Club Daimon. Iaca si afisu:

24 fun deko in daimon

→ 37 CommentsCategories: Pareri · Promo/SelfPromo · Stand-up comedy